Blog

Aptitudinile Profesionale și Însușirile de Personalitate

timeÎn acest articol vei putea citi despre:

– aptitudinile profesionale;

– însușirile de personalitate;

– sistemul de valori;

– principiile de organizare a valorilor;

– interese şi motivaţii;

– importanța vârstei şi a sexului în anumite activități;

– importanța școlarizării;

– stimularea creativității prin lărgirea orizontului cultural şi profesional.

 

 

Setul de variabile individuale participante la munca productivă definesc personalitatea individului, structura sa bio-psiho-socială. Omul concret, prezentând inevitabile particularităţi individuale, este ceea ce se impune în prim plan. Deosebirile individuale sau tipice reprezintă prin ele însele valori, sunt elemente ale unor cotări valorice. Fiecărui individ îi este propriu un grupaj de capacităţi sau calităţi. Oamenii se deosebesc unii de alţii când sunt priviți din anumite unghiuri. Dar variabilitatea nu se manifestă numai de la om la om ci se extinde şi la grupuri de oameni. De aici apare ideea referitoare la necesitatea cunoaşterii personalului muncitor, indiferent de poziția ocupată într-o instituție.

 

HRPrimul aspect cu care se confruntă un individ care optează pentru o profesie este dacă posedă sau nu aptitudinile pe care le pretinde pentru practicarea profesiei respective, adică acele însuşiri psihice, generale şi speciale, care pot asigura reuşita profesională. Cercetările din ultima perioadă reliefează ideea că aptitudinile omului ar fi un rezultat al realizării, în condiţii de mediu favorabile a unui program genetic, adică aptitudinile ar fi programate în genele ereditare. Pe de altă parte, numeroase alte studii au confirmat concluzia că aptitudinile speciale sunt formaţiuni elaborate şi dezvoltate în cursul dezvoltării ontogenetice, la formarea lor contribuind într-o mare măsură mediul, învăţarea şi educaţia. În ultima perioadă s-a demonstrat rolul hotărâtor pe care învăţarea şi educaţia îl au în formarea aptitudinilor, apelându-se la activităţi special organizate în acest sens.

 

Problema aptitudinilor, şi în general a aspectului diferenţial al calităţilor psihice şi fizice ale omului a devenit de mare actualitate odată cu diviziunea muncii, pe măsură ce revoluţia  tehnico-ştiinţifică a dus la sporirea şi diversificarea profesiilor. Orientarea şi selecţia profesională au devenit acțiuni indispensabile societăţii moderne. Aptitudinile, ca şi gradul de dezvoltare sau experienţa atinsă de o persoană pot fi determinate prin mijloace psihodiagnostice obişnuite.

 

world-in-your-hands-1309750

 

 

Însuşirile de personalitate se referă la factorii implicaţi mijlocit sau nemijlocit în obţinerea  de performanţe profesionale. Orice profesie presupune o serie de aptitudini bine individualizate ca şi anumite însuşiri de personalitate care include particularităţi temperamentale şi caracteriale ca expresie a întregului sistem de personalitate, reglând sistemul de conduite manifestate în ambianţa generală. Activitatea de muncă nu presupune numai aptitudini, ci şi un efort, respectarea unor norme de conduită morală, încrederea într-o disciplină a muncii.

 

 

 

 

carteSistemul de valori reprezintă ceea ce formează obiectul preţuirii fiecărui om, o dimensiune care relevă munca pe care o prestează precum şi comportamentul cotidian. Valoarea este o aspiraţie durabilă a subiectului către atingerea unei anumite stări finale sau a unui anumit mod de conduită cu un grad mai mare de dezirabilitate personală şi/sau socială decât alte stări finale sau moduri de conduită aflate într-o poziţie de contrarietate sau de inferioritate în raport cu cea la care aspiri.

Valorile se clasifică, după criteriul obiectului lor în cinci categorii: egocentrice – au ca obiect propria persoană; altruiste – au ca obiect alte persoane, sociale – au ca obiect comunitatea, organizaţiile, ideale (moral juridice) – au ca obiect idei abstracte de ordin moral juridic şi ideale (de evoluție) – au ca obiect idei abstracte legate de cunoaştere şi creaţie. Cunoaşterea principiilor de organizare a valorilor într-un sistem de valori este absolut necesară deoarece, pe baza acestor principii comportamentele sunt considerate rezultatul unui joc complex al mai multor valori între care se constituie raporturi conflictuale. Valorile evidenţiate trebuie interpretate unele în raport cu altele şi în raport cu elementele de viaţă ale individului, grupului, organizaţiei şi societăţii, plasarea valorilor în sistem fiind o constantă doar a principiilor de organizare şi funcționare.

 

stairs-1183306Principiile de organizare a valorilor în sistem sunt:

– principiul polarităţii – o valoare se opune altei valori, alcătuind împreună un construct bipolar în care termenii pot fi reciproc exclusivi;

– principiul ierarhiei şi inegalităţii tăriilor valorilor – două valori nu pot avea tării egale în acelaşi sistem ierarhic, una dintre ele va avea întotdeauna o forţă mai mare în raport cu cealaltă;

– pricipiul proximităţii valorilor cu forte apropiate – valorile cu forțe apropiate se plasează pe poziții strânse în ierarhie;

– principiul unităţii de sens – valorile orientate către aceeaşi direcție tind să capete forțe apropiate generând complexe axiologice;

– principiul dominanței în ierarhie – o valoare îşi subordonează şi domină valorile aflate pe poziţii inferioare ei în ierarhie. Pe baza acestor principii se poate realiza o analiză reală a sistemelor de valori ale individului, a grupului şi organizaţiei şi de asemenea se pot construi programe viabile de intervenţie asupra sistemului de valori.

 

 

masina de scrisInteresele şi motivaţiile reprezintă condițiile interne care mobilizează o persoană să presteze o anumită activitate. Aceste mobiluri pot avea rezonanţe înnăscute sau dobândite, conştiente sau inconştiente şi pot fi simple trebuinţe fiziologice sau idealuri abstracte. Motivaţia, nemijlocit legată de performanţă, în funcţie de nivelul la care un individ este capabil să se motiveze poate conduce la performanţe slabe sau bune. Interesele sunt definite ca atitudini cognitiv-afective, care facilitează activitatea şi aptitudinile speciale şi care dau noi valenţe activităţii de muncă prin acea că crează un climat psihologic favorabil.

 

 

workingVârsta şi sexul sunt variabile care, explică la rândul lor anumite performanţe în muncă. S-a constatat că există totuşi multe activităţi care, prin natura lor sunt specifice femeilor întrucât acestea ajung la performanţe ridicate într-un timp relativ scurt, aşa cum şi bărbaţii îşi au activităţile lor oarecum specifice. La fel, vârsta constituie adesea un impediment pentru anumite profesii dar şi un avantaj în altele, de exemplu există unele profesii pe care tinerii le consideră plictisitoare dar în care vârstnicii obțin performanţe  remarcabile.

 

 

 

ink-pot-and-nibs-1487822Şcolarizarea a constituit de-a lungul vremii subiectul a numeroase cercetări, dar astăzi nu se mai concepe existența unui muncitor analfabet. Industria automată şi semiautomată necesită muncitori cu înaltă calificare şi bine instruiţi. Cercetările au demonstrat că o instruire superioară duce la o conştientizare mai ridicată a activităţii profesionale, la o percepere mai bună a riscurilor, o implicare mai completă în sarcinile de muncă. Experienţa este o calitate la care se face des apel, ea se câştigă in timp în urma confruntării persoanei cu variate situații de lucru. Pe baza unei experienţe bogate se pot grefa noi deprinderi, se poate efectua un transfer pozitiv de cunoştinţe în cadrul activităţii.

 

library

 

Orizontul cultural şi profesional al individului participă la implementarea creativităţii în munca desfaşurată. Desigur creativitatea este atât rod al educaţiei cât şi al dispoziţiilor individual-native care se situează la baza aptitudinilor. De aceea obiectivul fundamental al educaţiei contemporane este dezvoltarea multilaterală a personalităţii, fapt ce poate conferi omului mobilitate în lumea profesiunilor deschizându-i şi noi perspective de dezvoltare.

Laura M. Stefan

Write a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *